Folosirea muzicii în timpul orelor de ştiinţă Teach article

Tradus de Biriş Anca şi Lidia Mînză . Caroline Molyneux , de la liceul Balshaw’s Church of England , Marea Britanie, explică cum îşi coordonează orele şi cum îşi ajută elevii să ţină minte anumite lecţii, teoretice sau practice.

Se ştie că muzica ne afectează sentimentele şi nivelele de energie Brewer, 1995). Aceasta poate provoca amintiri, spori activitatea creierului şi stimula mintea. În societatea contemporană, condusă de ideea de consum permanent, o bucată muzicală clasică ne poate face să ne gândim la o anumită marcă de maşini. O melodie cunoscută poate evoca o marcă faimoasă de parfum. De ce să nu folosim acest mod subliminal de a transmite informaţii ca o metodă de a învăţa? Într-o societate tehnologizată, orice instrument care poate fi folosit să captiveze elevi este inestimabil (Beady, 2001).

Ca şi proiect în curs de testare, am experimentat folosirea muzicii ca mod de a-mi inspira grupul de elevi  la începutul zilei. Am folosit cântece vesele, menite să inducă buna dispoziţie, pe care le-am numit “muzica zilei”. Scriam titlul şi compozitorul piesei respective pe tablă, împreună cu “un gând de zi cu zi”. Acestea erau fraze antrenante, sau citate furnizate de şcoală pentru a fi citite tuturor grupurilor participante în proiect în fiecare dimineaţă .

Exemple de “gând de zi cu zi ” includ:

• De ce este prescurtarea un cuvânt aşa de lung?
• Numai cel ce nu vâsleşte are timp să legene barca
• Cel care nu a făcut niciodată o greşeală nu a încercat niciodată ceva nou
• Imaginaţia e mult mai importantă decât cunoaşterea. (Albert Einstein)

Am descoperit că doar citindu-le cu voce tare nu a avut un impact prea mare asupra elevilor. Dar atunci când “gândul” era expus lângă muzica aleasă pentru ziua respectivă  şi dădeam drumul melodiilor, elevii începeau să fie mai interesaţi de amândouă. Vroiau să ştie exact ce muzică era, cine a scris-o, sau cine o cânta şi apoi care era gândul pentru ziua respectivă.

Reacţia a fost extraordinară. În fiecare zi elevii erau entuziasmaţi să intre în clasă şi să asculte ce era pregătit. Stăteau în faţa uşii aşteptând chiar înainte ca eu să ajung, nerăbdători să audă selecţia concepută pentru ziua respectivă. Am descoperit că cele mai de succes melodii erau acelea pe care elevii le mai auziseră, dar ale căror nume sau compozitor nu le ştiau. Este cazul unor opere precum “Bolero” de Ravel şi “William Tell Overture” de Rossini. Am dezvoltat idea de a avea teme săptămânale, în care muzica să fie adaptată la diverse teme, de exemplu “Muzica franceză” sau “Musical-urile”.

Elevii au început să ceară melodii, şi nu pe cele cunoscute din topuri. Toţi studenţii au participat deopotrivă încrezători şi liniştiţi, băieţi şi fete. Am ales muzica pe rând, astfel că fiecare a avut o şansă să îşi exprime preferinţele. Elevii au făcut o competiţie din a găsi cea mai obscură, dar în acelaşi timp interesantă muzică. Cerererile au inclus piesa clasică “Dance of the Knights” din Romeo si Julieta a lui Prokofiev (copiii studiau piesa lui Shakespeare la ora lor de teatru ) şi “Matchstalk Men” de Brian & Michael – un cântec despre faimosul artist din Manchester – început de secol XX – L.S. Lowry.

Muzica a îmbogăţit cultura generală a elevilor şi în acelaşi timp i-a distrat. Au descoperit că John Williams a scris coloana sonoră pentru filmele Harry Potter şi că un număr de comedianţi faimoşi, printre care şi  John Cleese din filmul James Bond (înainte membru al echipei Monty Python), a colaborat pentru a produce binecunoscutul nou cântec “Always Look on the Bright Side of Life”. Câţiva elevi chiar au şi recunoscut cântecul din  imnuri de fotbal, dar nu ştiuseră de unde vine.

Moralul de dis-de-dimineaţă al grupului meu de elevi a fost ridicat considerabil şi toţi plecau la ore fericiţi să înceapă ziua. Am primit vizite de la alţi elevi şi membri ai personalului care auziseră despre muzică şi veniseră pentru a afla despre ce este vorba. Proiectul a durat un semestru întreg (aproximativ patru luni) şi a fost aşa de apreciat încât am continuat să folosesc această metodă. Dacă uit vreodată să pun un cântec dimineaţa primesc plângeri!

În continuare, am început să concep un portofoliu de muzică, strâns legat de programa ştiinţifică. La momentul  respectiv eram în procesul de a scrie scheme de muncă (planuri anuale de lecţie detaliate pentru o grupă) pentru noul curriculum de ştiinţe (pentru elevii de 14-16 ani), aşa că am legat muzica cu temele şi le-am inclus în aceste scheme.

Obişnuiam să pun muzica pe măsură ce elevii intrau în clasă. Aceştia începeau să caute imediat o legătura între muzică, titlul lecţiei şi obiectivele pe care le scrisesem pe tablă. Înainte chiar ca elevii să se fi aşezat, să îşi fi desfăcut ghiozdanele sau să îşi fi scos pixurile şi creioanele, deja vorbeau despre lecţie. Am început să  îi provoc pe elevii care dădeau dovadă de o mai bună înţelegere prin mărirea gradului de dificultate al legăturilor. Un exemplu a fost acela al melodiei “Under Pressure”(Sub presiune) al formaţiei Queen, pe care am folosit-o ca să introduc o lecţie numită “Salt in the Diet” (Sarea în dietă). Câţiva elevi au ghicit conţinutul şi ideea lecţiei chiar înainte de a apuca să fi dezvoltat altceva decât titlul acesteia!

Ideea a început să se dezvolte. Site-ul meu prezintă titlurile lecţiilor din săptamâna care urmează^w1; elevii vizitează site-ul , citesc  titlurile si sugerează muzica care ar putea fi folosită pentru a începe lecţia. Elevii se pregătesc fără să vrea pentru următoarele lecţii

În căutarea unei muzici adecvate , am făcut legătura nu numai a titlurilor , dar şi a versurilor din câteva cântece cu programa: “Big Yellow Taxi ”de Joni Mitchell include versul “They paved paradise and put up a parking lot.”(Au pavat paradisul şi au construit o parcare). Acesta se încadra perfect în lecţia despre cum oamenii afectează  mediul îinconjurător. Elevii au ascultat cu atenţie, aşteptând o legătură cu lecţia.

Am dezvoltat ideea şi mai departe prin folosirea altor tipuri de muzică pentru a crea efectul dorit în timpul prezentărilor. “Carmina Burana” de Carl Orff este o piesă extrem de dramatică pe care am folosit-o într-o prezentare asupra imensului impact negativ pe care mesele preparate la microunde  îl au în dieta populaţiei din Marea Britanie. “Je T’Aime Moi Non Plus’ de Jane Birkin & Serge Gainsbourg  a fost folosită în timpul unei lecţii despre hormoni pentru a indica efectul pe care îl au asupra adolescenţilor.

Pentru a evalua eficienţa ideii, puneam o melodie folosită într-o lecţie trecută şi îi lăsam pe elevi să facă rezumatul punctelor cheie ale acelei lecţii pe durata cântecului. Am observat că muzica provoca amintiri despre lucrurile şi abilitaţile anterior învăţate. Doar puneam muzica şi elevii îşi aduceau imediat aminte lecţia şi conţinutul acesteia. În timpul melodiei “Chain Reaction” a Dianei Ross, care fusese folosită în  timpul unei lecţii despre nervi şi reacţiile reflexe, elevii au reuşit să scrie toată succesiunea de evenimente dintr-un arc reflex ! Acest fapt a confirmat şi întărit succesul proiectului, alături de comentariile pozitive făcute de elevi: “Doamna Molyneux are un cântec pentru fiecare ocazie“ şi “Putem să avem mai multă muzică pe tot parcursul orei?“ Elevii au fost auziţi povestindu-le potenţialilor studenţi si părinţilor acestora despre muzică şi cum a transformat începutul lecţiilor într-un moment foarte interesant.

Mai jos sunt cîteva exemple de muzică pe care am folosit-o.

Pe viitor sper să imi extind ideea în toată şcoala, poate implicându-i şi pe profesorii de muzică, care ar putea sugera anumite piese muzicale şi lega teme ştiinţifice cu propria lor programă. Deja am produs un CD de recapitulare pentru elevi, în care pot citi sfaturi utile şi fapte pentru examenele GCSE. Introducând parte din muzica care a fost deja folosită în timpul lecţiilor ar putea să îi stimuleze şi mai mult pe elevi în pregătirea examenelor .

Este aceasta o invenţie năstruşnică? Da, probabil că este. Dar trăim într-o societate plină de tot felul de invenţii neobişnuite care merg. Eu consider că orice metodă care îi face pe elevi să fie atenţi, să înveţe şi să reţină informaţii merită să fie încercată.

Download

Download this article as a PDF