Ciripind din întunecimile spaţiului Inspire article

Author(s): Julia Roberti

Tradus de Mircea Băduţ. Misiunea Rosetta – aterizarea pe o cometă deplasându-se în spaţiu – ne conduce la destinații uimitoare și neașteptate în privinţa comunicării științei.

A fost unul din acele rare momente care fac senzaţie în lumea întreagă, rezumat în doar câteva caractere:

Degetele atingând în grabă tastele, ciripind mesajul în 10 limbi, sunt ale Karinei Ranero. Fostă stagiar la Science in School, Karina este acum editor la portalul web al Centrului Aerospaţial German (DLR) și la DLR Magazine. Ea a făcut parte şi din echipa însărcinată cu rularea contului Twitter pentru una dintre vedetele mondiale din 2014 – nu un fotbalist, un actor sau un cântăreț, ci o micuţă sondă robotică, numită Philae, care a ajuns acolo unde nimeni și nimic nu mai ajunsese: pe suprafața unei comete.

În noiembrie 2014, oamenii din lumea întreagă şi-au ținut respirația când un flux video, transmis live prin web, a arătat punctul culminant al misiunii Rosettaw2 a Agenției Spațiale Europene (ESA)w1 atunci când sonda Philae atingea destinația finală – Cometa 67P – după o călătorie de 10 ani prin Sistemul solar. Aflate la cinci sute de milioane de kilometri depărtare de Pământ, modulul de orbitare și cel de aterizare au comunicat între ele și cu cercetătorii de pe Pământ. Dar, spre deosebire de prima misiune ajunsă pe Lună, de data aceasta mulţi oameni au urmărit aventura lui Philae prin intermediul unui canal foarte modern: Twitter.

Karina este unul dintre oamenii din echipă care dau voce și suflet lui Philae. „Sarcina mea combină câte un pic din tot ceea ce am învățat”, explică Karina, fost stagiar la Observatorul European de Sud (ESO))w3 înainte de a trece la redacţia Science in School, localizată la Laboratorul European de Biologie Molecularăw4. „Am studiat astrofizica, dar am realizat că în fapt comunicarea ştiinţei este cea care mă bucură cel mai mult. Am vrut să învăț cum să am o mai bună conexiune cu oamenii, aşa că am urmat studii suplimentare în psihologie. După finalizarea licenței, am lucrat în departamentul de comunicare al Observatorului Teide (Instituto de Astrofísica de Canarias) unde, printre altele, am fost responsabil pentru contribuția institutului la proiectul Observatorul Astronomic al Şcolii Naționale din Liverpool. Cât timp am lucrat acolo, am colaborat strâns cu muzeele, motiv pentru care am şi decis să urmez un curs de master în studii de muzeistică.” Toată această experiență este acum bine exploatată în activitatea Karinei. „Dacă explici ceva oamenilor și ei se pot lega de aceasta, vor fi atrași şi vor dori să știe mai mult – în privinţa lui Philae, a ajutat faptul că am fost în măsură să spunem povestea într-o manieră distractivă.”

Acesta e motivul pentru care @Philae2014a explodat aşa pe Twitter, ajungând la 400000 de fani, strângând până şi tweet-uri de la Casa Albă din SUA, și alimentând pretutindeni povești în vogă.

Povestea a fost îmbogățită prin interacțiunile cu contul Twitter al navei spațiale Rosetta, navă condusă de o echipă de la ESA. Karina explică faptul că tweet-urile dintre Philae și Rosetta seamănă cu o conversație între prieteni în timpul unei aventuri măreţe – nu bucăți de metal în cosmosul rece, ci fiinţe cu sentimente. „Am avut parte de o experienţă deosebită lucrând cu echipa Rosetta și cu oamenii de știință de la Centrul de Control al Sondei, din cadrul DLR. Am încercat şi să ne gândim dinainte la conversații, dar uneori acestea se schimbau de la un minut la altul.”

Într-adevăr, jucând rolul lui Philae, Karina are o linie directă la Centrul de Control al Sondei, DLR. „În astfel de momente de tensiune, este important să așteptăm sfaturi de la experți, aceştia trebuind în primul rând să afle ce se întâmplă”, spune ea. Când sistemul de harpoane al lui Philae a ratat ancorarea sondei pe cometă, de exemplu, Philae a ricoşat și a asolizat într-o regiune denivelată la câțiva kilometri mai departe de țintă, iar Karina a subliniat că ar putea fi şi un noroc în spatele ghinionului. Pentru că astfel Philae are şansa să examineze o zonă care altfel nici nu ar fi fost observată.

Înainte de a-şi consuma bateriile, Philae a transmis suficiente date pentru a-i ţine mul timp ocupaţi pe cercetătorii de aici, de pe Pământ. Şi ar mai putea apărea încă o întorsătură în poveste. „Locaţia unde a asolizat Philae o va proteja de radiaţii excesive”, adaugă Karina. „Astfel că oamenii de ştiinţă au speranţă că, atunci când cometa 67P se va apropia de Soare, Philae va primi de la acesta suficientă energie pentru a se trezi – și o vom aștepta. Nu voi uita niciodată atmosfera din Centrul de Control al Sondei din timpul asolizării. A fost spectaculos, un eveniment unic într-o viață, despre care se va scrie în cărțile de istorie, iar eu am avut privilegiu să iau parte la el.” Și datorită Karinei și echipei sale, mii de oameni simt la fel. Misiune îndeplinită.

Casetă (info): Scurt interviu cu Karina

Cum ai început să fii interesată de ştiinţă? Interesul acesta a fost declanşat de un moment deosebit sau de o persoană, ori a crescut gradual?

Cred că am devenit interesată de știință deoarece tatăl meu este inginer; el m-a încurajat întotdeauna să-mi pun întrebări despre lucruri. La început, am vrut să devin medic pediatru, însă, cu timpul, am realizat că nu mi se potriveşte. Interesul meu pentru cosmos a apărut în timpul şcolii secundare: m-a uimit dimensiunea Universului, nebuloasele sale frumoase și galaxiile m-au inspirat, și am fost înfricoşată de violența lui. De pe atunci mi-am dat seama că vreau să aflu mai multe despre locul nostru în Univers. Am primit întâiul meu telescop când aveam 17 ani, și de atunci m-am tot implicat în știință. Nu voi uita niciodată prima dată când am văzut Saturnul prin telescop – o imagine care îți taie răsuflarea!

Ce îţi place cel mai mult în lucrul din domeniul ştiinţific? Şi care sunt dezavantajele?

Îmi place totul – entuziasmul de a afla despre descoperiri, întâlnirea cu oamenii din spatele descoperirilor, să vezi că anii de eforturi aduc rezultate, toate în numele umanității. Progresele ştiintifice sunt menite să ne îmbunătățească calitatea vieții, și să ne lărgească înţelegerea privind chestiuni precum ‘de unde venim’ și ‘încotro ne îndreptăm’.

Singurul dezavantaj este că uneori trebuie să lucrezi în miez de noapte, de exemplu atunci când are loc o lansare. Dar, în cele din urmă, nici acesta nu este un dezavantaj, pentru că, trebuie să recunosc, şi atunci mă bucur. Sunt extrem de norocoasă că am o slujbă în care învăţ lucruri noi în fiecare zi.

Spune-ne despre câteva momente deosebite din cariera ta.

Oo! Am avut câteva momente memorabile în carieră – şi au fost destul de variate. În 2006, fiind comunicator de știință la Observatorul Teide, am avut plăcerea de a-i însoți pe inginerii  Lester Waugh și Chris Draper, responsabili la compania aerospațială EADS Astrium, când ei au ajuns la Tenerife pentru a testa sistemul de propulsie pentru prima dintre misiunile ExoMarsw5, , ce va fi lansată în 2016. Am efectuat o serie de teste în și lângă Observator, deoarece condițiile de sol de acolo erau similare cu cele de pe Marte. Acesta a fost primul meu contact adevărat cu profesioniști din domeniul științei spațiului. Până atunci mă ocupasem în principal cu telescoape și cu descoperiri astronomice.

Un alt lucru deosebit a fost posibilitatea de a participa la o serie de activități legate de Anul Internațional al Astronomiei, la ESO, în 2009, în special la proiectul „Înconjurul lumii în 80 de telescoape”w6, în care ne-am conectat în direct cu 80 de observatoare din toată lumea, pentru 24 de ore.

Iar cel mai recent eveniment al carierei mele a fost prezentarea Twitter a acestei prime asolizări pe cometă, realizată de sonda Philae pe cometa 67P!

Ce vei face mai departe?

În prezent sunt foarte fericită aici. Îmi doresc să pot continua să lucrez pentru știința şi pentru industria spațiului, şi să fac ceea ce fac – să comunic oamenilor depre minuni de pe Pământ și din Univers, şi despre oamenii din spatele descoperirilor. Nimic nu mă inspiră mai mult!

Web References

  • w1 – Agenţia Spaţială Europeană (ESA) este poarta Europei către spaţiul cosmic. Misiunea sa este de a modela dezvoltarea abilităților cosmice ale Europei, și de a ne asigura că investițiile făcute în spațiu vor furniza beneficii cetățenilor Europei și ai lumii.
    • este membră a EIROforumw7, editorul revistei Science in School.
  • w2 – Misiunea Rosetta are ca obiectiv să cerceteze istoria formării Sistemul nostru solar, sens în care investighează unul dintre cele mai vechi și cele mai primordiale corpuri cerești, o cometă.
  • w3 – ESO ieste de departe cel mai productiv observator astronomic staţionat la sol. El are cartierul general în Garching, lângă Munich, în Germania, iar telescoapele sale sunt amplasate în Chile.
    • ESO este membru al EIROforumw7, editorul revistei Science in School.
  • w4 – EMBL este laboratorul de elită al Europei pentru cercetare fundamentală în domeniul biologiei moleculare, având sediul în Heidelberg, Germania.
    • EMBL este membru al EIROforumw7, editorul revistei Science in School.
  • w5 – Există sau a existat vreodată viaţă pe Marte? Programul ExoMars al ESA a stabilit răspunsul la această întrebare.
  • w6 – Webcast-ul proiectului ESO ‘Înconjurul lumii în 80 de telescoape’, emis în direct pe 3-4 aprilie 2009, este disponibil on-line.
  • w7 – EIROforum este un consorţiu al opt dintre cele mai mari organizaţii de cercetare ştiinţifică inter-guvernamentală, organizaţii care îşi pun la dispoziţie resursele, facilităţile şi experienţa pentru a sprijini ştiinţa europeană în a-şi atinge potenţialul maxim. Ca parte a activităţilor de educare şi de comunicare, EIROforum publică revista Science in School.

Institutions

Review

Articolul de faţă descrie modul în care un om de știință tânăr a acoperit aterizarea sondei Philae folosind platforma web de social-media Twitter. El poate fi folosit pentru a încuraja elevii să ia în considerare o carieră în domeniul științei, demonstrând că o astfel de carieră nu înseamnă neapărat lucrul într-un laborator. Articolul ar putea fi de asemenea utilizat ca o introducere pentru lecţii despre cosmos sau despre cercetarea ştiințifică, trezind interesul elevilor într-un subiect văzut la știri.

Articolul ar putea constitui baza unei discuții despre tehnologiile și despre carierele implicate în proiecte spaţiale. De exemplu, elevii pot discuta despre fotografiere, despre forțe, despre cum sonda a ajuns la cometă, despre asolizare, despre energia solară, despre sistemele informatice susţinând proiectul, despre ingineriile implicate, despre știința rachetelor, despre comete, sau despre funcţionarea sistemelor de comunicații. Astfel de discuţii ar putea furniza şi idei pentru proiecte şcolare privind spaţiul cosmic şi astronomia.

Mike Sands, Şcoala Longcroft, Marea Britanie

License

CC-BY-NC-ND

Download

Download this article as a PDF