Bine aţi venit la Valencia! Concursul UE pentru Tineri Cercetători Inspire article

Author(s): Anne MJG Piret

Tradus de Monica Dobre. Anne MJG Piret de la Comisia Europeană a asistat juriul în timpul recentului concurs organizat de Uniunea Europeană pentru Tineri Cercetători.

First-prize winners: Abdusalam
Abubakar, Florian Ostermaier,
Márton Spohn and Henrike Wilms
Image courtesy of the European
Commission

Vocea de aur a lui Empar, unul dintre conducătorii consilierilor studenţilor, rezonează în enorma sală de expoziţie a Muzeului de Ştiinţă Prinţul Felipe din Valencia, Spania. Locul este impresionant. Strigăte ca “Portugalia, aici, vă rog!” şi “Belarus, pe aici!” îşi fac auzite ecoul prin sală. Concurenţii la Concursul Uniunii Europene pentru Tinerii Cercetători, venind de toată Europa şi nu numai, îşi urmează îndrumătorul desemnat la locurile rezervate. Concursul începe! Acum depinde de concurenţi să îşi pregătească standurile şi să îşi prezinte proiectele.

Josef şi Tomáš, din Republica Cehă, îşi afişează posterele şi amenajează un stand ce prezintă un tip special de ambreiaj pentru producătorul de motociclete Ducati. Angel din Spania îşi transformă standul într-un adevărat panteon, ce cuprinde un model al clădirii originale şi o lampă ca înlocuitor al Soarelui.

Josef and Tomáš, from the
Czech Republic
Image courtesy of the European
Commission

Martina din Austria îşi decorează cu grijă standul cu coceni de porumb. Proiectul ei de ştiinţa mediului, “Energie din coceni de porumb”, va primi mai târziu premiul doi, dar, în acest stadiu, principala ei preocupare este să îşi prezinte eficient materialul când juriul va începe turul de intervievare.

La ora două începe turul juriului. Cei 15 membri ai juriului au citit deja descrierile proiectelor şi le-au discutat într-o întâlnire la Bruxelles. Acum au ocazia să îi intervieveze pe tineri şi să îi intrebe cum şi-au desfăşurat cercetarea, de ce şi-au desfăşurat-o aşa cum au făcut-o, precum şi cum şi-au ales subiectul.

Tinerii cercetători sunt emoţionaţi, dar, în acelaşi timp, dornici să îşi prezinte proiectele.

Ei au lucrat la ele mult timp şi au câştigat deja concursul naţional din ţara de origine. Ceea ce concurenţii nu ştiu, este că membrii juriului sunt aproape la fel de emoţionaţi ca şi ei, şi dornici să îi cunoască pe aceşti tineri talentaţi ale căror proiecte au fost evaluate până acum doar pe hârtie.

**Martina from Austria**
Image courtesy of the European
Commission

Distracţia!

La ora cinci, membrii juriului se întorc din turul de interviuri al primei zile, obosiţi, însă foarte emoţionaţi. Entuziasmul tinerilor cercetători este contagios şi membrii noi ai juriului au dificultăţi în a se deconecta şi a se pregăti pentru o seară de distracţie. Concurenţii sunt mai abili în deconectare şi, împreună cu îndrumătorii spanioli, le vor arăta cum să înlăture stresul – la o seară cu paella organizată de gazdele lor.

Înâlnind adevăraţii oameni de ştiinţă

Este o tradiţie pentru Concursul UE pentru Tineri Cercetători ca să invite oameni de ştiinţă renumiţi pentru a se întâlni şi a vorbi participanţilor la concurs. În acest an, Comisia Europeană a ales să invite şi cercetători aflaţi la începutul carierei, astfel încât aceştia să prezinte caracteristicile carierelor lor şi experienţele ca tineri cercetători.

EIROforum^w1 (editorii Ştiinţei în Şcoală – eng. “Science in School”) au trimis-o pe Freya Blekman, care lucrează la CERN^w2. Ca ambasador şcolar pentru proiectul Căi Stabilite (eng. “SET-Routes”^w3) finanţat de UE şi ghid oficial al CERN, Freya este obişnuită să vorbească non-specialiştilor şi studenţilor despre ştiinţă. Cursul ei despre importanţa fizicii particulelor şi rolul pe care îl poate avea un tânăr cercetător în cadrul unei importante organizaţii ştiinţifice precum CERN nu numai că a avut reacţii pozitive, dar a declanşat manifestări de entuziasm în rândul audienţei mai tinere (şi mai vârstnice, deopotrivă)!

Premiile

O zi însorită întâmpină ultima zi a Concursului UE pentru Tineri Cercetători 2007 pe măsură ce toată lumea se deplasează ca să afle câştigătorii. Delfinii din muzeul oceanografic par aproape entuziaşti atunci când tinerii îi privesc. Pentru un moment, concurenţii uită de ceremonia de premiere şi presiunea ei şi se bucură de împrejurimi.

Deciziile finale au fost luate în seara de dinainte, când juriul a avut sarcina deosebit de dificilă de a decide câştigătorii premiilor în bani, ai premiilor onorifice şi ai premiilor special donate. În cele din urmă, ca în orice competiţie, câştigătorii trebuie nominalizaţi, şi cele mai remarcabile proiecte alese din 81 de intrări într-o mare varietate de discipline, precum biologie, chimie, ştiinţa mediului, ştiinţe sociale, fizică, biologie moleculară şi inginerie.

Maestrul de ceremonii pare la fel de emoţionat ca şi concurenţii. Presa împinge din toate părţile pentru a găsi cea mai bună poziţie pentru a fotografia câştigătorii şi toţi suntem foarte nerăbdători!

În sfârşit, au fost anunţaţi câştigătorii (vezi cadrul “Câteva din proiectele câştigătoare”). O parte dintre tinerii cercetători sunt vizibil uimiţi. Alţii sunt surprinzător de relaxaţi în faţa camerelor, alţii izbucnesc în plâns de fericire şi se îmbrăţişează, dar toţi sunt evident bucuroşi de premiile primite.

A nouăsprezecea ediţie a Concursului pentru Tineri Cercetători s-a terminat, dar pentru mulţi dintre tinerii oameni de ştiinţă participanţi la acest eveniment, va rămâne mai mult decât o competiţie. Mulţi dintre ei au învăţat să lucreze în echipă, au devenit interesaţi în alte domenii din ştiinţă şi şi-au făcut prieteni noi. Pentru toţi concurenţii, Concursul UE este fără îndoială o experienţă de neuitat.

Ce este Concursul UE pentru Tineri Cercetători?

Concursul UE pentru Tineri Cercetători este un eveniment de profil, deschis tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 21 de ani, care sunt câştigătorii competiţiilor naţionale. Concursul oferă acestor elevi şi studenţi posibilitatea să concureze cu cei mai buni contemporani ai lor la nivel european. Deşi cererea pentru oameni de ştiinţă şi cercetători este în creştere, numărul tinerilor care aleg să urmeze studii ştiinţifice şi cariere în ştiinţă este în scădere. Organizarea evenimentelor pentru mobilizarea oamenilor din toată Europa şi nu numai este astfel mai importantă ca niciodată.

Concursul mai oferă celor mai strălucite creiere ale Europei un forum pentru a-şi expune ideile şi a se conecta cu studenţi din alte ţări, care gândesc similar. Acest concurs are ca scop recompensarea realizărilor ştiinţifice şi demonstrarea unei audienţe mai largi că ştiinţa poate fi amuzantă. În afară de faptul că este o ocazie pentru protejarea şi îmbunătăţirea abilităţilor ştiinţifice şi tehnologice, este de asemenea o oportunitate pentru aceşti tineri cercetători să întâlnească alţi tineri cu abilităţi şi interese similare, dar dintr-o altă ţară şi vorbind poate o altă limbă, şi să fie îndrumat de unii dintre cei mai proeminenţi cercetători ai Europei.

Cum se face selecţia proiectelor pentru Concursul UE pentru Tineri Cercetători?

Pot participa la acest concurs doar proiectele care au câştigat un premiu la o competiţie naţională a tinerilor cercetători. Selecţia proiectelor se face din toate domeniile ştiinţifice.

Organizatorii competiţiilor naţionale sunt responsabili de selecţia proiectelor, înscrierea aplicaţiilor şi de toate comunicaţiile cu Comisia Europeană. Fiecare ţară participantă are atribuit un organizator naţional care se ocupă de toţi aplicanţii din ţara lui. O listă a organizatorilor naţionali este disponibilă pe site-ul Concursului UE pentru Tineri Cercetători^w4.

Ce conţine un proiect?

Fiecare proiect trebuie să aibă un raport tehnic scris, materiale pentru prezentare şi modele. Poate propune un proiect un grup de până la şase persoane şi fiecare ţară poate intra în concurs cu până la trei proiecte. În timpul concursului, concurenţii trebuie să îşi expună proiectul într-un stand şi să răspundă la întrebările puse de membrii juriului ştiinţific. Expoziţia ştiinţifică este deschisă publicului.

O parte din proiectele câştigătoare

Premiul întâi a fost acordat la trei proiecte, din Germania, Ungaria şi Irlanda.

Ţara: Germania
Concurenţi: Florian Ostermaier (19), Henrike Wilms (20)
Domeniul: Fizică
Numele proiectului: Picături de apă scânteietoare

În timp ce vizitam o peşteră cu stalactite vara trecută, unul dintre noi a observat ceva neobişnuit. De fiecare dată când cădea o picătură părea că străluceşte la o anumită înălţime. Nu ştiam explicaţia acestui fapt, aşa că am încercat să reproducem acest fenomen acasă. Prima noastră idee a fost să folosim picăturile ce cădeau de la robinetul de apă. Din întâmplare, am aflat că efectul apărea doar dacă poziţionam o sursă de lumină într-o poziţie specială, ce lumina spre observator şi spre picătura ce cădea. Fascinaţi de acest mister, am început să studiem strălucirea neobişnuită din aer. În timpul muncii noastre am găsit factorii relevanţi şi acum putem afla cu exactitate în ce condiţii apar aceste străluciri. Pe lângă acestea am reuşit să descriem matematic fenomenul şi acum ştim că reflecţiile luminii într-o picătură de apă se schimbă deoarece picătura însăşi oscilează. Am mai aflat că acest fenomen se poate observa în fiecare caz în care o picătură se desprinde de undeva, precum la duş, la robinetul de apă sau când ploaia şiroieşte din jgheaburi. Cercetarea noastră a dus la studierea unui fenomen complet nou care, din câte ştim noi, nu a mai fost analizat niciodată

Ţara: Ungaria
Concurent: Márton Spohn (18)
Domeniul: Chimie
Numele proiectului: Examinarea autoapărării plantelor împotriva dăunătorilor

Unele plante, mai ales membrii familiei mentei, se pot apăra de dăunători într-un mod special: ele emană arome care atrag prădătorii naturali ai dăunătorilor. Fenomenul a fost studiat de chimişti şi de biologi, dar o contradicţie a rămas neobservată: substanţele direct responsabile de acest efect nu se pot evapora. Proiectul meu a avut ca scop aflarea canalelor de reacţie ce au loc într-o plantă în timpul unui atac, reacţie ce converteşte furanoterpenoidele (eng. “furanoterpenoids”, substanţe responsabile de autoapărare) în compuşi volatili. Au fost efectuate experimente pe extracte de plante, experimente ce au constat în principal din metode cromatografice pentru a descoperi posibilele canale. Modelul experimental al mecanismului efectului furanoterpenoidelor poate explica reacţia rapidă a plantei la un atac, în ciuda faptului că furanoterpenoidele sunt produse foarte lent. Prin descoperirea mai multor detalii ale autoapărării florale, pot fi dezvoltate pesticide mai puţin dăunătoare mediului.

Ţara: Irlanda
Concurent: Abdusalam Abubakar (16)
Domeniul: Matematică
Numele proiectului: O extensie a atacului lui Wiener asupra criptării RSA (RSA Encryption)

În 1990, Michael J. Wiener a arătat că dacă se foloseşte RSA (un algoritm pentru criptarea cheilor publice – eng. “public-key criptography”) cu un exponent mic de decriptare, acesta poate fi atacat cu succes. El şi-a bazat atacul pe proprietăţile fracţiilor continue, în particular pe o foarte cunoscută teoremă a lui Legendre privitoare la aproximarea numerelor iraţionale prin fracţii simple continue. În 2004, MJ Hinek a demonstrat că dacă este folosit un exponent mare de decriptare, sistemul RSA poate fi atacat cu succes. Folosind un exponent mic de decriptare, d, are avantajul decodificării rapide. Se poate raţiona că acest avantaj poate fi menţinut prin creşterea lui d doar imediat după limita vulnerabilităţii la atacul lui Wiener. În atacurile de tip Wiener sau Hinek condiţia trebuie îndeplinită pentru ca atacul să aibă succesul garantat. Mă voi referi la această condiţie ca la “bariera n^1/4”. În acest proiect studiez atacurile dincolo de bariera n^1/4. Proiectul meu se bazează pe munca lui Andrej Dujella. Generalizez inegalitatea lui Dujella şi demonstrez un număr de teoreme asociate extensiilor sale ale teoremei lui Legendre, extensii ce formează baza matematică pentru atacurile de tip Wiener şi Hinek eficiente dincolo de bariera n^1/4.

Premiile EIROforum

Cele şapte organizaţii interguvernamentale de cercetare, ce formează EIROforum au acordat şi ele premii: o vizită de o săptămână la respectiva organizaţie de cercetare.

CERN: Organizaţia Europeană de Cercetare Nucleară
Ţara: Marea Britanie
Concurent: Galen Brown (17)
Domeniu: Inginerie
Numele proiectului: FSC11 – controler-ul flexibil de rezervă pentru TV

EFDA: Acordul European pentru Dezvoltarea Fuziunii
Ţara: Turcia
Concurent: Mustafa Taghiyev (16)
Domeniu: Matematică
Project title: The Integer Values Of Algebraic Expressions And Some New Numele proiectului: Valorile întregi ale expresiilor algebrice şi nişte proprietăţi noi ale coeficienţilor binomiali

EMBL: Laboratorul European de Biologie Moleculară
Ţara: Austria
Concurent: Philipp Zagar (18)
Domeniul: Chimie
Numele proiectului: Sinteza unei molecule de legătură pentru monostraturi autoasamblate (SAM)

ESA: Agenţia Spaţială Europeană
Ţara: Germania
Concurent: Raphael Errani (17)
Domeniu: Fizică (Astronomie)
Numele proeictului: Probabilitatea impactului asteroizilor cu Pământul

ESO: Organizaţia Europeană pentru Cercetare Astronomică în Emisfera Sudică
Ţara: Slovacia
Concurent: Ľubomír Urbančok (17)
Domeniu: Fizică (Astronomie)
Numele proiectului: Studiul stelei simbiotice BF Cygni

ILL: Institutul Laue-Langevin (eng. “The Institut Laue-Langevin”) şi ESRF: Instalaţia Europeană pentru Radiaţia Sincrotronului
Ţara: Lituania
Concurenţi: Milda Jurénaité (19), Rasa Briedyté (19)
Domeniu: Chimie
Numele proiectului: Straturi de zinc şi aliaje galvanice de zinc: omogenitatea structurii determină rezistenţa la coroziune

Fundalul concursului

În ultimele două decade, UE, prin programele sale cadru, a susţinut ştiinţa şi tehnologia şi a încurajat cooperarea între cercetătorii europeni. De asemenea, UE recunoaşte necesitatea începerii unui proces de integrare la nivelul de bază. Comisia Europeană susţine activ interesele tinerilor în ştiinţă şi promovează cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării.

Pentru a îndeplini obiectivul Zonei de Cercetare Europeană (eng. “European Research Area”) – acela de a coordona politicile naţionale în cercetare în direcţia obiectivelor, expertizei şi resurselor împărţite – şefii de state şi de guverne au confirmat necesitatea creşterii cheltuielilor globale pentru cercetare cu 3% din produsul intern brut – sau o dată şi jumătate a nivelului curent – până în 2010. Această creştere substanţială va permite Europei să acopere distanţa dintre ea şi Statele Unite ale Americii şi Japonia, contribuind la crearea unui concept uniform de cercetare europeană similar cu piaţa europeană.

Concursul UE pentru Tineri Cercetători joacă un rol esenţial în dezvoltarea unei comunităţi ştiinţifice pan-europene. De-a lungul anilor acest concurs a generat mult entuziasm şi a parcurs un drum apreciabil în popularizarea ştinţei printre tineri.

Web References

w1 – EIROforum, care publică Ştiinţa în Şcoală (eng. “Science in School”), este un parteneriat al celor şapte cele mai mari organizaţii interguvernamentale de cercetare din Europa. Vezi www.eiroforum.org
w2 – CERN este cel mai mare laborator din lume de fizica particulelor. Vezi www.cern.ch
w3 – Proiectul Căi Stabilite (eng. “SET-Routes”) are ca scop încurajarea fetelor şi femeilor pentru a studia ştiinţa, ingineria şi tehnologia şi de a le ajuta mai departe în carieră. Ca parte a programului ambasador, tinerele cercetătoare vizitează şcoli şi universităţi. Pentru mai multe detalii, vezi www.set-routes.org
w4 – Pentru mai multe informaţii despre Concursul UE pentru Tineri Cercetători în general şi despre competiţia din 2007 din Valencia, vezi http://ec.europa.eu/research/youngscientists